Motoarele termice moderne, in format conventional, fara sa ne referim aici la cele rotative sau cu un alt design, au nevoie de sincronizarea vilbrochenului cu axele cu came, pentru ca cei 4 timpi ai arderii sa se faca asa cum trebuie. Aici intervine distributia care exact asta si face: distribuie mai multe functii catre diverse piese interne ale motorului.
Vilbrochenul numit si arbore cotit face doua lucruri: misca pistoanele in blocul motor, dar si distributia care, la randul sau, invarte axele cu came care fac posibila inchiderea si deschiderea supapelor, facandu-se in acest fel admisia, aprinderea si evacuarea care duc la arderea din camera de combustie. Distributie poate fi de mai multe feluri, in functie de cum este transmisa miscarea de rotatie de la vilbrochen la axele cu came. Adica prin curea, prin lant sau prin roti dintate. Cea din urma solutie este una mai rara, deci sunt minime sansele sa detii o asemenea masina.
Poate cele mai multe distributii sunt pe curea. Dar exista un numar mare de motoare care o fac si pe lant. Insa de ce exista aceste doua tipuri diferite, in loc sa fie unul singur? Pentru ca ambele au avantaje si dezavantaje, asa cum este de asteptat.
Distributia pe lant are principalul avantaj de a fi mai rezistenta in timp. Adica un lant, cel putin teoretic, rezista mai mult ca o curea care trebuie inlocuita. Pana nu demult, producatorii motoarelor cu lant spuneau ca acesta nu trebuie schimbat niciodata. In ultimii ani, motoarele noi pe lant au cam acelasi interval de schimb ca si la curea.
Un alt avantaj este ca lantul prezinta mult mai putine riscuri de a se rupe in mers. O curea poate sa aiba defecte de fabricatie, poate sa fie ciupita, poate sa fie atinsa de alte piese si se va rupe. La fel cum o curea din cauciuc poate sa se crape din cauza caldurii. Insa lantul nu este influentat intr-un asemenea mod si nu se rupe cu una, cu doua.
Lantul de distributie mai are inca un avantaj: elongatia inexistenta. Chiar daca este facut din multe zale, un lant nu lucreaza si nu isi schimba lungimea in functie de temperatura. Ce inseamna asta? Inseamna ca e nevoie de un intinzator mult mai mic pentru lant, dar si ca riscul de a ceda este mai mic.
Spre deosebire de o curea care poate sari de la punct, lantul nu aluneca. Se intampla sa curga ulei pe curea si sa alunece de pe fulie, iar asta duce la sarirea de la punct si la functionarea proasta a motorului. Sau chiar defectarea lui totala, daca circulam mult timp cu masina care scoate sunete ciudate de la motor. Lantul sta fix si nu aluneca, de unde si capacitatea de a face fata unor puteri mai mari.
Insa un lant de distributie are si minusuri. Cum ar fi zgomotul. Un motor pe lant este mai zgomotos ca unul pe curea, deoarece nu sunt piese metalice care sa intre in contact. Un alt dezavantaj este ca, atunci cand trebuie schimbat, pretul e mult mai mare ca cel al unui kit cu curea. Si cum in zilele noastre, vezi motoarele diesel de la BMW pe lant, lantul se schimba tot pe la 130.000 km ca o curea, parca nu merita diferenta mare de bani. Plus manopera costisitoare, deoarece un lant se inlocuieste mult mai greu.
In concluzie, depinde de fiecare producator ce foloseste, lant sau curea. Dar nu putem spune ca cine are motor pe lant scapa de orice grija sau ca este mai bine sa ai lant. Au fost motoare pe lant extrem de reusite, dar si unele, cum sunt cele din grupul VAG, cu probleme serioase la intinzatorul hidraulic de lant. Asadar, parca tot mai buna este cureaua clasica ce si-a demonstrat eficienta in timp.
