Oglinzile laterale auto sunt pur si simplu o dotare standard de siguranta. Dar nu au avut dintotdeauna oglinzi masinile, ci mai tarziu au fost echipate cu asa ceva, cand a aparut si conceptul de depasire. Atunci cand circulau doar cateva zeci sau sute de vehicule, oglinzile nu erau necesare. Dar cand s-au inmultit si revolutia industriala a explodat, au aparut si accidentele auto. Ba chiar primul automobil construit in masa, Ford Model T, nu a fost echipat la inceput cu oglinzi laterale. Peste 50.000 de unitati au iesit pe usa fabricii fara oglinzi, dupa care au fost dotate din fabrica cu o oglinda in partea stanga, iar vechii proprietari isi puteau cumpara una aftermarket. De atunci si pana acum, masinile au ajuns sa aiba 3 oglinzi, doua laterale si una retrovizoare. Cele laterale sunt mai complexe si mai diferite ca acum 100 de ani.

Oglinzile de masina nu sunt nici de design, nici de aerodinamica. Pur pentru siguranta, ca sa stii daca vine o alta masina din spate si sa te poti misca fara sa lovesti pe altcineva, fie cand schimbi directia de mers, fie cand depasesti, dar si la parcari. Initial, pana prin anii '90, legea nu ii obliga pe producatorii auto sa echipeze masina cu doua oglinzi, una in stanga si una in dreapta, ci doar una pe partea soferului. Dar dupa 1993, oglinzile laterale au devenit obligatorii prin lege sa fie in numar de doua, pe ambele parti.

poza

Primele oglinzi laterale erau semi-fixe, cum erau la Dacie, adica se puteau regla doar din exterior. Ulterior au aparut oglinzile ce se reglau din interior, manual, cu ajutorul unor parghii sau cabluri. Cele mai moderne, asa cum sunt si acum majoritatea, au reglaj electric. Adica exista un motoras in fiecare oglinda, in spatele sticlei, care inclina pe 4 axe sticla pana cand soferul obtine cea mai buna vizibilitate.

Pe langa modul in care se regleaza, oglinzile laterale mai sunt si de alte feluri. De exemplu, simple sau incalzite. Practic, cele incalzite se dezaburesc usor la apasarea unui buton, fie special fie cel de dezaburire luneta, pentru ca gheata sa nu se depuna si sa se usuce si apa.

Un alt criteriu este cel al reflexiei, adica daca sunt simple sau heliomate. Pot fi oglinzi cu sticla heliomata static sau electronic, practic au un senzor, iar atunci cand simt niste faruri puternice sau un fascicol de lumina, se inchid putin la culoare pentru a nu-l orbi pe sofer, exact cum fac oglinzile retrovizoare din habitaclu.

O oglinda poate avea si mai multe functii. De exemplu, poate fi una care sa includa si o parte curbata, pentru a acoperi unghiul mort. Cu astfel de oglinzi unghiul mort este acoperit pentru un plus de siguranta. Evolutia acestui tip de oglinda curbata este senzorul cu camera care se aprinde cand se afla un vehicul in unghiul mort, pentru a sti sa nu depasesti.

poza

In final, oglinzile laterale mai pot fi rabatabile sau manuale. Uneori este bine sa ai oglinzi rabatabile electronic, adica care se strang singure la parcare, pentru a evita diverse accidente cu biciclisti sau pietoni in locul de parcare. Daca nu, oglinzile laterale oricum se pot rabata manual.

In ultimul an, a mai aparut un fel de oglinda laterala. De fapt, nu este vorba de oglinda, ci de o inventie inedita care va revolutiona oglinda laterala. E vorba de niste ecrane pozitionate in portiera care arata ce se intampla in spate cu ajutorul unor camere video. Avantajul acestora este ca pe acele ecrane pot aparea mai multe informatii si se pot personaliza. Cat este de fiabila aceasta dotare moderna, ramane de vazut in timp.

Pe scurt, cam astea sunt tipurile de oglinzi laterale in ziua de azi. Ele salveaza vieti in fiecare zi fara sa ne dam seama si ar fi perfect daca le-am utiliza mai des si mai mult, mai ales in Romania, unde soferii sunt prea ocupati cu telefonul ca sa mai si conduca.

poza